Locanta Jaristea

Un loc in care nu doar mananci preparate traditionale romanesti cu specific boieresc, locanta Jaristea este restaurantul unde orice vizitator al capitalei redescopera farmecul boem al perioadei in care cucoanele Bucurestiului nu ieseau din casa fara palarie iar domnii isi ridicau jobenul si priveau prin monoclu la confratii care treceau pe bulevard la promenada.

Stabilimentul gastronomic artistico-literar, cum este numita Jaristea de chiar proprietarul acesteia, doamna Aurora Nicolau alias Kira Calita, face parte din istoria Bucurestiului si dezvaluie tuturor celor care ii calca pragul, cu ajutorul obiectelor de mobilier si decor de care este intesat, cat si prin specificul meniului, farmecul Bucurestiului de odinioara.

Istoricul restaurantului

Putini sunt aceia care stiu ca numele Jaristea vine de la un sat din judetul Vrancea, sat infiintat printr-un procedeu stravechi al despaduririi prin foc, cuvantul jariste insemnand un teren care a fost pustiit de foc. Se spune ca sotul patroanei localului se tragea din Jaristea de Vrancea, asa ca a dat locantei sale (locanta = han, loc unde au loc petreceri de neuitat) numele satului natal.

Situat in inima orasului, in zona sa veche plina de poezia vremurilor trecute, alaturi de biserici si case vechi, restaurantul Kirei Calita – Locanta Jaristea este un loc unde bucurestenii mereu au mers nu doar ca sa manance ci ca sa si admire obiectele de arta expuse, spectacolele care au loc in fiecare seara si sa se bucure de atmosfera. Nu degeaba se spune ca la Jaristea stai mai mult cu telefonul in mana sa faci poze decat cu furculita si cutitul ca sa mananci.

Vazand cum arata la interior si cum este decorat, ai putea fi tentat sa crezi ca Jaristea este fosta casa a unor boieri insa adevarul este ca restaurantul are o vechime de doar 29 de ani, fundatia acestuia fiind pusa in 1990 iar in 1991 a avut loc deschiderea localului.

Atmosfera de povesti

Totusi, absolut tot ce este in interior la Jaristea te duce cu gandul la stilul de viata al strabunicilor, al protipendadei bucurestene din perioada interbelica. Piesele de mobilier din lemn masiv cu forme armonioase si bogat sculptate, dulapul mitropolitului Filaret, vechiul gramofon, candelabrele de cristal, sfesnicele de argint greu si tacamurile de pe masa, pozele si picturile de Theodor Aman si Iosif Iser de pe pereti, biblioteca plina de carti vechi si amintiri, obiectele de alama, bronz si argint care impanzesc locul, icoanele, statuile si vechea pendula, toate iti dau senzatia ca iei pranzul in casa unor vechi prieteni si nu la un restaurant. Cartile de bucate sunt si ele din familii cu staif: Cantacuzino, Brancoveanu, Negruzzi sau Kogalniceanu.

Pentru cei care vin in vizita in Bucuresti, o seara la Jaristea inseamna o incursiune in istoria Micului Paris, o ocazie sa guste atat din bucate traditionale boieresti cat si sa experimenteze atmosfera perioadei pe drept cuvant numita “la belle epoque” a capitalei.

Patroana de la Jaristea, cu toaletele ei de epoca, lornionul, tabachera si palariile somptuoase face deliciul mesenilor cu povestirile sale, fiind o gazda adevarata si nu un simplu manager al localului.

Porecla de Kira Calita se pare ca i-a fost data doamnei Aurora Nicolau de catre stranepotul marelui dramaturg Ion Luca Caragiale – Horia Pana. Despre Calita, povestea spune ca era o doamna generoasa care facea pomana saracilor vremii care isi faceau veacul pe Podul Calicilor, actualul Pod Rahova.

Oaspeti celebri

De-a lungul timpului au trecut pragul Locantei Jaristea o multime de musafiri de seama printre care se numara: Principesa Margareta, actualul custode al Coaroanei Romaniei si fostul Rege Mihai I al Romaniei; Emma Nicholson – Baronesa de Winterbourne; celebrul regizor si producator american Francis Ford Coppola; academicianul Constantin Balaceanu Stolnici si multi altii.

Meniuri si traditii respectate de sarbatori

Jaristea este restaurantul unde trebuie sa mergi daca vrei sa savurezi un meniu traditional cu ocazia sarbatorilor religioase. Bucatarii de la Jaristea pregatesc atat mancaruri clasice cat si meniuri de post pentru cei care urmeaza canoanele.

De exemplu, in perioada Pastelui, la Jaristea poti servi aperitive de post cum ar fi: salata de vinete, fasole batuta, zacusca si mancarica de ciuperci alaturi de alte dulciuri si produse inspirate din cuhniile manastiresti.

Iar cei care mananca de frupt vor gasi pe mese platouri cu oua rosii, drob de miel, branza de oaie, pulpe de curcan cu varza, cozonac si pasca.

Daca se intampla sa ajungi la Jaristea de Bunavestire pe 25 martie, meniul te va avertiza ca in aceasta zi de sarbatoare “doua feluri de bucate trebuie neaparat aduse la masa: peste si fagure de miere, caci din acestea s-a infruptat si Mantuitorul pentru a-si incredinta ucenicii de adevarul Invierii Sale”. Asadar, poti comanda cu aceasta ocazie: batog din crap argintiu de Dunare; pasteta de sardele afumate; rulada de somon cu spanac; jumari de somn cu mamaliga si mujdei iar la desert “o prajitura cu miere dupa datina”.

Jaristea este si va ramane un loc plin de farmec si este unul dintre locurile reprezentative pentru Bucuresti.

Articolul anterior

Bucharest City Tour

Articolul urmator

AFI Cotroceni

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

BUCHAREST WEATHER